La peste 100 de ani de la apariţia cuvântului psihoterapie, oamenii încă nu privesc cu ochi buni această metodă de a-ţi trata probleme din viaţa de zi cu zi. Cei mai mulţi, consideră că trebuie să ai o problemă gravă sau să fii nebun ca să mergi la un psiholog/psihoterapeut/psihanalist...
 |
| Sursa |
Primul meu contact cu psihologia l-am avut în clasa a zecea la liceu, când pentru un an am studiat această materie, captivantă acum, nu şi atunci!
Una dintre "greşelile" din perioada liceului, la momentul respectiv, a fost să afirm că eu vreau sa mă fac psiholog :)), implicit eram ascultat mai des decât ceilalţi colegi şi simţeam o oarecare presiune, ce mă făcea să nu-mi mai dau interesul pentru ceea ce credeam că-mi doresc cu adevărat.
Tot în aceeaşi perioadă la liceul în care învăţam, a făcut o vizită un psiholog, unul adevărat(da, noi nu aveam un psiholog al şcolii)!!! Venit din municipiu, pentru câteva şedinţe în decursul unei zile, în mod special pentru copiii cu probleme. Şi culmea, eu nu mă aflam printre ei :)), dar profa de socio-umane, m-a luat şi pe mine să vorbesc cu un psiholog(unul din acele momente când te simţi şi tu important :D) şi să văd dacă asta îmi doresc să fac cu adevărat(abia acum îmi dau seama de gestul făcut de profa respectivă, şi în sinea mea îi multumesc şi o apreciez pentru ceea ce a făcut pentru mine, uneori se pare că trebuie să treacă ore, zile sau poate chiar ani ca să poţi conştientiza anumite lucruri).
Discuţia cu psihologul a fost una destul de scurtă, dar la obiect, încă îmi mai aduc aminte cadrul şi contextul în care s-a desfăşurat acea întâlnire.
La finalul liceului, eu de altfel la vremea respectivă fiind un caracter foarte slab, în sinea mea imi doream psihologie, dar clasica mulţime din jurul meu:
- Ce o să faci cu psihologia???
- O să mori de foame!!!
- Cautăţi ceva de viitor, să câştigi bani, să ai o viaţă frumoasă!!!
Şi bineînţeles, m-am supus mulţimii! Una dintre greşelile majore din viaţa mea.
Oricât de raţional susţin cei mai mulţi că ar trebui să faci alegerea în ceea ce priveşte cariera şi viitorul, eu susţin alegerea cu sufletul în privinţa asta, cu siguranţă o să reuşeşti dacă există pasiune în ceea ce faci(credeţi-mă, vorbesc în cunoştinţă de cauză).
Dar, ca să nu deviez prea mult de la titlul de la care am pornit, o să explic, bineînţeles din perspectiva mea , de ce am simţit nevoia să fac această afirmaţie.
 |
| Sursa |
De-a lungul timpului, după terminarea liceului, ca decât să citesc o carte pentru facultate, mai bine citeam ceva de dezvoltare personală, ceea ce recomand tuturor, dar în acelaşi timp nu este suficient.
Psihoterapia în cabinet este cel mai frumos lucru pe care îl poate face sau i se poate întâmpla unui om, bineînţeles, care îşi doreşte să se cunoască şi să se dezvolte pe el însuşi.
În primul rând, foarte mulţi consideră că terapia este pentru nebuni, ceea ce nu este adevărat din start, adică nu doar pentru ei. Ceilalţi care o mai acceptă, consideră că este un lux să-ţi permiţi să plăteşti un om doar ca să te asculte, nu mai bine te duci tu şi vorbeşti cu un prieten sau pur si simplu nu trebuie să te duci la un psihoterapeut, timp şi bani irosiţi!
Din punctul meu de vedere, este o necesitate, atâta timp cât tu vrei să te dezvolţi şi să te cunoşti mai bine, iar în ceea ce priveşte plata, oamenii respectivi îţi oferă un serviciu, au ani de studiu în spate, ceea ce le dă tot dreptul să-ţi perceapa o taxă.
Ca o concluzie finală, eu personal recomand şedinţele de psihoterapie, uneori te pot stoarce de energie, dar de cele mai multe ori pleci din cabinet cu o încredere în sine mai mare şi un vibe foarte bun!!!
Psychotherapy rullz!!!
P. S. Enjoy your life!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu